Când nu merg lucrurile bine, vinovat este…
Lipsa autorității face loc anarhiei. Din acest motiv, şi nu numai, autoritatea nu trebuie negociată.
Autoritate și autorități
Autoritatea cea mai înaltă e autoritatea divină, autoritate care se manifestă şi prin autoritatea umană, fie că vorbim de autoritatea seculară sau de cea spirituală, eclesială.
Respectarea autorității divine nu poate fi luată în calcul în lipsa respectării autorității umane. E ca şi când nu ascultăm de părinții pe care Dumnezeu ni i-a dat, dar ne batem cu pumnul în piept că noi ascultăm de Dumnezeu. Putem exemplifica folosind textul ioanin în care ni se spune deschis că nu putem iubii Dumnezeirea invizibilă în timp ce urâm omul creat de Dumnezeu.
E de dorit o autoritate umană democrată, care să respecte alegerea individului, dar e clar că autoritatea niciodată nu va fi perfectă. Pare-se că totalitarismul se declară ca fiind democrație, nimic mai neadevărat. Lideri ai lumii democrate promovează o formă de totalitarism, în timp ce îşi acuză propria societate de intoleranță.
Nu punem paie pe foc?
Avem prea multe exemple de lideri corupți, fie că vorbim de politică sau chiar de Biserică. Ies la iveală tot mai multe cazuri de lideri spirituali adulterini, care au trăit o viață dublă. Acesta nu e un argument pentru nesupunere. Liderii păcătoși sunt retrași din viața și slujirea publică, dar căderile lor afectează breasla liderilor, și suntem ispitiți ca din cauza unui lider corupt ”să-i punem pe toți în aceeași oală”.
Existența liderilor autoritari, care conduc cu mână de fier comunitățile lor, nu e un motiv pentru răzvrătire. Unitatea Bisericii nu se realizează din cauză că răspunsul la liderii deficitari sunt oameni la fel de deficitari.
Ce vreau să spun în definitiv este că în toată învălmăşala aceasta de lucruri, atât liderii care îşi fac treaba, cât şi credincioşii fără interese ascunse, au de suferit. Soluția pentru rezolvarea conflictelor, soluția pentru o schimbare pe termen lung se află în asumarea vinei de către fiecare parte, şi încetarea “războiului”.
Un mare pas înainte îl reprezintă nu neapărat cunoaşterea limitelor, ci respectarea lor. Atunci când liderul nu respectă omul, nu îi va respecta ideile şi nu va ține cont de părerile lui. Atunci când un membru nu dă doi bani pe lider şi nici nu ascunde asta, se face vinovat înaintea lui Dumnezeu.
Tragedia este că în loc să vorbim despre mentorare şi ucenicizare, noi vorbim tot de aplanarea conflictelor şi de respectarea “fişei postului”. Nu am depăşit lucrurile începătoare, vorba lui Pavel.
Biblia-mi spune ce să fac
Liderii nu sunt perfecți, dar nici cei conduşi nu sunt. Ne-am uşura munca unii altora dacă am reuşi efectiv să ascultăm de Scriptură şi nu de mințile noastre care uneori gândesc atât de firesc. Biblia are mesaje şi pentru lideri, şi pentru credincioşi. Mai jos două texte.
Păstoriţi turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine; nu ca și cum aţi stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală, ci făcându-vă pilde turmei.
1 Petru 5:2-3 VDC
Ascultaţi de mai-marii voștri și fiţi-le supuși, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre ca unii care au să dea socoteală de ele, pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci așa ceva nu v-ar fi de niciun folos.
Evrei 13:17 VDC
Lucrarea va merge bine şi foarte bine, dacă eu, în calitate de enoriaş, dar şi liderul, ne vom respecta şi ne vom face bine treaba în perimetrul nostru. Să nu uităm că fiecare va da socoteală de el însuşi înaintea lui Dumnezeu. Nu voi răspunde pentru ce face sau nu face liderul, dar voi răspunde de mine însumi.