Oare e Dumnezeu mânios pe mine?

Dreptatea lui Dumnezeu reclamă pedepsirea noastră pentru fiecare greşeală. Dragostea lui Dumnezeu reclamă însă, iertatarea noastră. Am putea spune că există o tensiune. Ce v-a învinge, dragostea sau dreptatea?

Să-L înțelegem pe Dumnezeu

Lui Dumnezeu nu îi place să bată, ci îi face plăcere să ierte. Dreptatea Lui îl obligă să pedepsească călcarea de lege, de principiu, dar dragostea Lui, Îi oferă soluția iertării. Hristos e tocmai răspunsul dragostei Lui pentru omenirea călcătoare de voie divină.

DACĂ EL NE-A IERTAT, NOI DE CE NU NE IERTĂM?
DE CE RĂMÂNEM BLOCAȚI ÎNTR-O GÂNDIRE CARE ÎI CONVINE DIAVOLULUI?

Să nu fim “mai catolici ca Papa”

Atunci când am păcătuit, am mers înaintea Lui şi cu căință, ne-am cerut iertare, iar Dumnezeu ne-a oferit-o. Ne bucurăm de iertarea primită ca mai târziu să… să ne simțim nevrednici şi să ne întrebăm dacă Atotputernicul e supărat pe noi, mânios şamd.

Întrebare: dacă El ne-a iertat, noi de ce nu ne iertăm?
De ce rămânem blocați într-o gândire care îi convine diavolului?

O astfel de abordare a vieții noastre spirituale nu ne ajută pe termen lung. Relația cu Cel care ne iartă vina nu poate înainta. Eu şi tu trebuie să ne decidem să credem şi să acceptăm iertarea oferită de Hristos.

Dumnezeu uită păcatele noastre, de ce noi ne tot reamintim de ele? Unii sunt experți să readucă în discuție trecutul păcătos al cuiva sau al lui însuşi. Nu ar trebui să ne preocupe astfel de practici.

Domnul nu iartă pe jumătate, nici nu-i pare rău de iertarea dăruită.

Despre încredere, nu despre înşelare

Dumnezeu nu poate fi înşelat. Nu despre aceasta este vorba. Cine “se joacă” în felul acesta, cum că “egal cât păcătuim, Dumnezeu e bun şi iartă”, comite o mare eroare.

Eu azi scriu despre creştinii sinceri, acei oameni care de “sensibili” (a se citi atenți, bine crescuți) ce sunt, se tot acuză mereu şi mereu pentru toate. Ei sunt de vină că ba una, ba cealaltă nu merge sau se întreabă dacă nu cumva ce i se întâmplă este plata pentru nu ştiu care greşeală.

Iertarea oferită ca un dar de Dumnezeu trebuie răsplătită cu încredere în El. În consecință, nu voi mai tot amintii, pomenii, despre ce a fost iertat şi uitat de Dumnezeu.

Ai încredere în Numele Lui. Domnul nu iartă pe jumătate, nici nu-i pare rău de iertarea dăruită.

Nu te mai uita înapoi “soție a lui Lot”. Nu mai privii la greşelile tale, ci priveşte la Isus care vrea să clădiți o relație pe bază de încredere, relație care să aibă ca apogeu, trăirea împreună, pentru veşnicie.

Bucură-te deci, şi celebrează măreția Domnului tău, manifestată deosebit prin iertarea oferită!