Ajutor pentru căsnicia noastră – de unde începem?

A fost o zi extraordinară și plină de farmec. Nu, nu v-a fermecat nimeni pe voi doi, ci voi v-ați îndrăgostit unul de celălalt. Ziua aceea e istorie. Istorie frumoasă. A devenit istorie deja de a doua zi, zi care a presupus începutul adaptării unul cu celălalt.

Da, ziua căsătoriei a fost deosebită. Soțul tău a fost minunat, soția ta cea mai cea dintre toate. Astăzi, la luni de zile distanță sau ani, chiar zeci de ani, cum îți percepi soțul sau soția?

Oglinda deformată a așteptărilor

Astăzi, ochii noștri văd altfel. Soțul acela minunat s-a transformat într-un bărbat dur, bădăran, nepoliticos. Ai luat în calcul faptul că soțul tău a suferit anumite accidente, a experimentat anumite trăiri? Același din ziua căsătoriei nu mai e, totuși poate nu e nici chiar așa cum ți-l arată lentila ochelarului tău.

Soția aceea specială s-a acrit, și-a schimbat comportamentul, e mai nerăbdătoare. Anii ei au fost marcați de cele trei, patru, sau mai multe sarcini. Ea a prins curaj, nu mai e acea ființă pe care o apreciai că tace și îți lasă ție loc mult de manevră.

O vrei înapoi, cumințică, liniștită, dedicată și când organismul ei e la pământ și abea se mai târăște prin viață. Soția ta poate fi totuși parțial așa. Noi avem un talent înnăscut să exagerăm greșelile celuilalt și să fim indulgenți cu noi înșine.

Ce nu luăm în calcul și ar trebui

Ajunși într-un punct critic al relației, sau chiar bucurându-ne de un anotimp liniștit, ce ar trebui să avem în vedere ca să ne salvăm relația?

Oare ar trebui, noi ființe spirituale care Îl cunoaștem pe Dumnezeu, să avem grijă întâi de relația cu Acesta pentru ca relația cu soțul sau soția să cunoască o înviorare și o redresare?

Oare nu tocmai relația cu Dumnezeu, o relație de ascultare și supunere adâncă, ne transformă în așa fel încât în casa noastră să manifestăm acele virtuți creștine care ne ajută în menținerea unui climat propice dezvoltării și maturizării relației noastre maritale?

Oare nu cumva superficialitatea vieții noastre spirituale ne duce într-o direcție pe care mai târziu o regretăm?

Oare nu nepăsarea față de cele sfinte ne aruncă într-o stare de nervozitate, de neliniște și de agitație profundă?

Răceala nu vine de nicăieri

Oare nu depărtarea de Dumnezeul Scripturilor, prin faptul că fecventăm rar Biserica, nu mai avem comuniune la Cina Domnului, am abandonat Scriptura, nu mai practicăm rugăciunea, ne expune pericolului de a trăi egoist, fapt ce rănește și distruge sufletul-pereche de lângă noi?

Oare am putea să ne reevaluăm sănătatea sufletului pentru a înțelege sursa problemelor noastre de cuplu?

Oare nu cumva sursa rătăcirilor noastre, atunci când pentru lucruri mici ne sare țandăra, atunci când scoatem pe gură cuvinte jignitoare, atunci când ne închidem în noi înșine abandonându-ne partenerul, o putem identifica în lipsa loialității față de Dumnezeul cu care am încheiat legământ?

Ai de gând să…

Ai luat în calcul să redresezi corabia sufletului tău, ca mai apoi să se așterne liniștea și în casa ta?

Ai în vedere să lupți mai mult în rugăciune pentru transformarea ta într-un om evlavios, mai dedicat cauzei Evangheliei, acestui fapt să-i urmeze un comportament mai așezat în ce o privește pe soția sau soțul tău?

Gesturile frumoase nu repară golurile adânci

Pierzi timp prețios și mărești distanța dintre voi, dacă vei încerca să retușezi cu o floare, cu promisiuni, cu mici atenții, relația voastră, în timp ce problema caracterului tău deficitar rămâne nerezolvată.

Fiecare gest își are rolul, locul și importanța lui, totuși dacă tratăm doar efectul, nu și cauza, peste ceva vreme tot ce a fost va reapare. E ca și când clădești un castel de nisip. Toată munca ta de ore întregi poate fi anulată în câteva secunde pentru că tu nu ai tratat cauza, ci efectul.

În căsnicia ta e nevoie de o reașezare a lucrurilor, de o repunere în ordine a priorităților, de o reasamblare a aspectelor ce ani de zile le-ai neglijat. Cum faci asta?

Vindecarea începe la cruce

Te duci la cruce, la Isus. Accepți domnia Lui deplină în viața ta și te angajezi să trăiești o viață de ascultare concretă.

Tu și ea, sau tu și el, poate că trebuie să vă predați deplin Domnului, ca mai apoi să treceți la analizare și reparare altor aspecte ale relației voastre.

Rezolvarea e mai aproape decât crezi și mai simplă decât ți se pare. Ai nevoie de Hristos și de o capacitate de a te supune deplin Lui. Apoi, pas cu pas, ascultarea de Domnul te va transforma într-un soț/soție care e altruist și dăruit celuilalt.