Ce putem spune despre noi în ianuarie 2021?
În cadrul slujbelor Bisericii evanghelice româneşti s-a format un obicei ca la sfârșit de an, predicatorii să marșeze pe o idee și anume să ne facem socotelile, bilanțul. Eram întrebați de la amvoanele din sanctuarele Bisericilor dacă anul care se încheia a fost un an bun spiritual sau unul slab.
Chemarea aceasta la reflecție nu știu pe câți creștini chiar i-a ajutat, dar pot spune că această abordare era de bun augur. Oamenii cel puțin auzeau mesajul, iar de aici încolo era treaba lor dacă-l tratau superficial sau nu.
La primele slujbe din noul an, era mai tot timpul citit textul lucan (cap. 13) în care Domnul prezintă pilda smochinul neroditor. Aplicația celor mai mulți vorbitori era privitoare la starea noastră spirituală. Se discuta ideea rodirii, mai apoi ni se spunea că într-o zi s-ar putea să fim tăiați dacă nu aducem rod pentru Dumnezeu.
În Austria, din data de 26 Decembrie 2020, slujbele tuturor Bisericilor au fost sistate din cauza situației arhicunoscute de către toți, nu vreau să insist pe această idee. Această informație e relevantă pentru citirorii acestui material din pricina faptului că ”tradiția” amintită mai sus a fost întreruptă, nu am mai auzit chemările la analiză și rededicare.
Aseară, am luat agenda în mână și m-am pus să scriu ce am m-ai făcut în ultimele zile. În timp ce scriam am realizat că luna ianuarie aproape s-a scurs. E aproape gata. Întrebarea care mi-a străfulgerat mintea era legată de ce anume am realizat în cele 29 de zile scurse din prima lună a anului 2021.
În zilele acestea am mers la muncă. Cum să nu merg altfel îmi îngreunez, existența mea și a familiei mele. În cele 29 de zile scurse am mâncat, m-am odihnit, am petrecut timp cu familia. Și am mai făcut anumite lucruri care au necesitat atenția mea. În rest ce am m-ai făcut?
Aspectele amintite mai sus, redau informații despre existența mea fizică, naturală. Însă, eu exist și sub o altă formă, cea spirituală. Ce am făcut ca om spiritual?
Începutul de an întotdeauna e un bun prilej să luăm hotărîri noi. Cam acesta e limbajul folosit de noi. Cât timp ne țin aceste dorințe de bine? Am început să citesc Biblia cu cartea Genezei, o să ajung la Apocalipsa?
Vreau să merg mai departe și să întreb despre numărul de zile de post pe care ar fi trebuit să le aduc înaintea Domnului. Cam câte zile am postit? Am un prieten care și-a propus să studieze Biblia și să pregătească câte o predică pentru fiecare săptămână a anului, deci ar fi 52 de predici. Acesta e un țel deosebit. Eu îmi propun așa ceva? Dumneavoastră?
Câteodată realizez că nu avem perspectiva întreagă a spectrului nostru spiritual. Ne limităm doar la mersul la Biserică, citit din Biblie, și ici colo post cu rugăciune. Faptele bune? Slujirea semenului? Evanghelizarea aproapelui?
Mă tem că trăiesc într-o bulă în care sunt legănat ușor. Pentru o viață spirituală de calitate e nevoie să se spargă balonul și să mă izbească realitatea înconjurătoare. E nevoie de mine, de darul meu, de chemarea mea, de abilitatea mea.. și eu stau nepăsător. Sunt convins că e nevoie și de darul dvs., de darul fiecăruia.
Textul acesta e un strigăt la trezire, strigăt pe care vreau să-l audă interiorul meu, dar și al vostru, dragilor.
Trebuie să ne edificăm noi spiritual, dar și să slujim altora. Așa că, în zilele ce ne stau înainte avem multă treabă pentru sufletul nostru și pentru sufletele celor din jurul nostru.
Vă urez mult spor și să nu uităm că, E MAI BINE SĂ ARZI DECÂT SĂ RUGINEȘTI!