Pornind de la premisa că momentul de întâlnire personală cu Dumnezeu a avut loc, găsesc de bine să accentuăm nevoia de a crește în cunoașterea lui Dumnezeu, investind timp. Cunoașterea presupune investiție. Investiția de bază în cunoaștere se numește timp. Putem avea cele mai bune intenții, dacă însă nu alocăm timp niciodată nu vom ajunge să cunoaștem și dacă totuși ajungem să cunoaștem, cu siguranță cunoașterea noastră nu va fi caracterizată de profunzime. E nevoie să acordăm timp cunoașterii Lui, datorită măreției Lui, dar și din pricina limitării noastre umane. Timpul tău oricum îl investești. Dacă investiția ta e falimentară, se va vedea cu siguranță. O cunoaștere superficială a lui…