Familie
-
Dragă tată socru
Am scris pe scurt despre tatăl soției mele, de fapt am elogiat relația noastră și i-am urat de bine la aniversarea zilei lui de naștere. Să fie binecuvântat!
-
Ce am învățat de la tatăl meu slujitor
În această zi specială, vreau mai mult decât să-ți scriu un simplu “La mulți ani”, să cinstesc felul de a fi și de a trăi al tău, dragă tati.
-
Căsătoria “actorilor”
Jucăm roluri. Actori buni unii. Ne arătăm doar “machiați”. Apoi, ea a semnat, e a lui aşa că, trofeul râvnit e în posesia lui, nu mai e nevoie de mască. A jucat bine destul timp. Timpul prefăcătoriilor a trecut. E prea greu să te străduieşti să nu fi tu însuți şi plus că nu mai ai nici o miză.
-
Ce faci atunci când eşuezi?
Cel mai mare eşec pe care-l poate experimenta cineva e neascultarea de Dumnezeu. Călcarea poruncii Lui. Nerespectarea voii lui Dumnezeu.
-
La 33 de ani
Am ajuns aici şi sunt ceea ce sunt şi pentru că am avut în jur oameni care mă susțin şi mă îmbogățesc prin ceea ce sunt ei.
-
Salvează-ți copiii prin Evanghelie!
Vecinul lui Winston Smith, tovarășul Parsons, avea doi copii. Un băiat și o fată. Parsons era tare mândru de ei, fiindcă dovedeau că munca Partidului are efect asupra minților lor. Într-o seară, tovarășa Parsons, pentru că soțul ei lipsea de acasă, îl roagă pe vecinul de bloc, tovarășul Windston, să-i desfunde ghiuveta. Aici, după micul ajutor oferit, Smith este întâmpinat cu pistoale de jucărie și este acuzat de copii de doar 9, respectiv 7 ani că e trădător, spion eurasian și criminal în gândire. Copiii își continuă tirada, amenințându-l pe Smith că îl vor împușca, vaporiza și băga la ocnă. Tovarășa Parsons își scuză copiii, afirmând că sunt nemulțumiți pentru…
-
Este feminismul o alternativă la misoginism?
Există extreme, dar şi o poziționare corectă privind atitudinea femeilor față de sine, dar şi a bărbaților față de femei. Între misoginismul vrednic de condamnat şi feminism (nu feminitate), există perspectiva lui Dumnezeu, care oferă fiecărei femei, demnitate. Astăzi întâlnim ambele manifestări. Sper că nu în biserică. Sau mă rog, oficial, femeii îi sunt recunoscute rolul şi drepturile. În unele cercuri creștine însă, feminismul a înlăturat misoginismul. Despre misoginism Cei care disprețuiesc femeile, au o repulsie față de ele și le urăsc, sunt descriși de dicționar ca fiind misogini. Acești oameni, ocolesc femeile și cercurile unde sunt ele, deși misoginul poate avea acasă o soție și chiar o fată sau…
-
Creșterea copiilor în era tehnologiei – Gary Chapman | Arlene Pellicane
Autorii abordează subiectul tehnologiei foarte echilibrat, recunoscând faptul că nu se mai poate fără tehnologie, ba dimpotrivă tehnologia ne ajută foarte mult în unele domenii. În același timp însă, renumiții scriitori remarcă și deficiențele grave care se observă în viața copiilor, care nu sunt ajutați și nici direcționați pentru a controla tehnologia. Cartea e un câștig și pentru părinții care se simt ei înșiși distrași de ecrane. Atâta timp cât noi ca părinți nu adoptăm pentru noi metodele lui Gary Chapman și a lui Arlene Pellicane, schimbarea privind raportarea copiilor la tehnologie nu se poate realiza. Formarea unui nou stil de viață privind folosirea tehnologiei de către copii noștrii, va începe cu părinții care au scăpări mai mici sau mai mari în fața ecranelor. Cert e că lecturarea…
-
Despre cum mă iubeşte Dumnezeu şi cum Îl iubesc eu
Experiența mea de tată Dumnezeu mi-a dăruit spre creştere şi pentru a forma în ei nişte caractere alese, doi copilaşi. Deocamdata doi. Ma uit la ei cu atâta drag. Nu îmi este greu să-i iubesc, pentru că mă uit la ei şi sunt atât de drăgălaşi, de minunați. Sunt superbi. Ar fi o problemă dacă nu mi-aş putea descrie aşa copii. Deşi dintr-o perspectivă oamenii vremurilor din urmă sunt caracterizați ca fiind iubitori de sine şi lipsindu-le dragostea fireasca, naturală. Totuşi eu sunt creştin şi definiția credinței mele mă recomandă pentru a iubi ca Domnul meu, Isus. Ziua, noaptea îmi privesc copiii şi îi ador. Îmi place un lucru enorm,…
-
Rolul părinților privind credincioşia copiilor
Parinții mei au crescut opt copii, dintre care şapte sunt botezați. Ultimul copil al părinților mei, sora mea cea mai mică, nu are încă vârsta necesară pentru a fi admisă la botez. E o mare binecuvântare. Un har primit de la Dumnezeu. Privesc la bucuria părinților care au toți sau majoritatea copiilor în Biserică. Cred în acelaşi timp că există o binecuvântare mai mare şi anume, să-ți vezi copiii nu doar că ajung în baptistier sau într-o apă curgătoare îmbrăcați în haine albe, ci să observi că ai tăi copii se bucură de viața din belşug, promisă de Isus. Situația e tragică Am citit şi auzit de copii de păstori…
