Biserică

Unitate în Biserică

Uniți biruim. Asta am auzit foarte des. Cine poate să combată adevărul acesta? Cu toate acestea, cât de mult sunt eu dispus să lucrez şi să lupt pentru unitate?

Un scop comun

Un scop pe care îl împărtășim poate fi de ajuns pentru unitate? Depinde. Să nu uităm că în istorie, criminali s-au unit pentru o scurtă perioadă de timp, până și-au îndeplinit scopul. Dacă oamenii posedați de diavolul se pot unii, cum nu reușim noi să fim uniți, cei care nu avem scopuri malefice, și mai mult decât atât noi suntem regenerați spiritual.

Scopul nostru comun trebuie să fie înaintarea Evangheliei. De dragul Evangheliei, îmi spunea tatăl meu, trebuie să rabzi, să înghiți. Lași de la tine, faci compromisuri, nu din acelea de principii. Ce dacă văd diferit cum ar trebui să se desfășoare o slujbă? Nu există multe soluții, dacă stăm împreună, să fim împreună.

O smerenie profundă

Oamenii care s-au smerit au putut lucra foarte bine împreună. Smerenia e una din căile care conduc la realizarea unității. Îmi privesc aproapele, fratele și sora, mai preusus de mine însumi. În condițiile în care sunt mai pregătit, mai hăruit, mai râvnitor, versetul din Filipeni nu se anulează. Pot să mă uit la ceilalți și să-i văd mai importanți ca mine.

Valoarea unui om nu se măsoară neapărat în reușite, în planuri împlinite. Valoarea unui om este dată, în primul rând, de calitatea lui de potențial mântuit cât și de statutul lui în Hristos, om salvat prin jertfă. Când mă uit așa la oameni, pot să-i poziționez mai sus ca mine, repet nu neapărat datorită rezultatelor lor excepționale, ci din cauza Lui Hristos, creatorul și răscumpărătorul. Nu mă voi preface, ci pur și simplu voi alege să îi privesc cum Scriptura îmi cere.

Oamenii mândrii, care caută gloria personală, nu reușesc să se unească cu cei de lângă ei. Atunci când ne smerim, Hristos ne poate înălța. Înălțarea pe care o realizează Hristos e durabilă și aduce împlinire. Scopul meu chiar atins să fie, cu riscul pierderii unității, nu va conduce la împlinirea pe care o aștept.

O hotârâre de neclintit

Unitatea e realizabilă. E dreot că la momente de cumpănă, de instabilitate, unitatea poate fi zguduită și chiar pierdută. Nimic din ce am azi nu pot fi sigur că și mâine voi avea, dar contează hotârârea mea.

O unitate existentă azi, poate fi consolidată doar păstrând decizia de a rămâne uniți. În cazul în care unitatea s-a destrămat, refacerea ei poate fi realizabilă numai în măsura unei puternice hotărâri. E de la sine înțeles că unitatea presupune ca ambele tabere sau persoane, să conlucreze pentru acest țel.

Odată ce am stabilit scopul comun, am ales calea smereniei conștienți fiind că aroganța nu înlesnește unitatea, ci o împiedică să existe, mai rămâne să fiu consecvent. Indiferent ce va veni, prin ce vom trece, hotărârea luată trebuie ținută. Numai în vederea unei hotărâri de neclintit, numai atunci când nici în ruptul capului nu renunțăm la unitate, putem să ne bucurăm de roadele unității.

Hristosul Domnului dacă nu rămânea neclintit în decizia morții sale, eram tot fără Dumnezeu în lume, eram pierduți pe veci. În lipsa acestei hotărâri puternice, ne putem vedea fiecare de drumul lui fiindcă unitatea nu se realizează.

PS. Noi vom alege să fim uniți, convinși de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu și vom culege roadele bogate ale unității noastre!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *