Familie

Căsătoria “actorilor”

Căsătoria în zilele noastre e ca un loz în plic. Poate că aşa a fost dintotdeauna. Poate că unii mă veți contrazice. Poate că eu greşesc. Poate că…

De ce, Doamne? De ce?

El băiat credincios, ea nelipsită de la Biserică. În feciorie, un comportament, după căsătorie un altul. Cum se poate aşa ceva?

El amabil, ea simplă. Căsătoria să-l fi transformat pe el într-un “bărbat de bărbat”, nepoliticos e una, dar brutal? Ea umple un gol, acoperă o nevoie. Unde e simplitatea?

Jucăm roluri. Actori buni unii. Ne arătăm doar “machiați”. Apoi, ea a semnat, e a lui aşa că, trofeul râvnit e în posesia lui, nu mai e nevoie de mască. A jucat bine destul timp. Timpul prefăcătoriilor a trecut. E prea greu să te străduieşti să nu fi tu însuți şi plus că nu mai ai nici o miză.

Căsătoria poate fii un loz în plic dacă el îşi joacă bine rolul, e nepocăit, iar ea nu deschide bine ochii sau, se amăgeşte că îl va schimba. Actori poate fi şi el şi ea. De pierdut pierd amândoi.

Relația trebuie refăcută şi asta doar prin schimbarea vieții tale, a comportamentului tău față de ea sau față de el.

Regrete, dar la ce ajută?

Oamenii joacă roluri nu neapărat pentru că sunt sadici, şi vor să producă durere, ci pentru că aşa sunt ei şi le e greu să se schimbe. Ani de zile au fost aşa, le place viața lor. Probabil unii să nici nu observe că nu sunt bine.

Lacrimile înmoaie pe om. Trebuie să fii hain la suflet să te lase indiferent durerea pe care ai pricinuit-o persoanei cu care te-ai căsătorit. Cei mai mulți au regrete, după ceartă, după ce au ridicat tonul. La ce ajută?

Regretul ar ajuta la ceva, dar doar însoțit de recunoaştere şi renunțare. Asta înseamnă pocăință. Vai de acea femeie care nu are un bărbat pocăit, mult va suferii bărbatul a cărei soție nu e pocăită.

Regretul e primul pas spre pocăință, dar oare câți continuă procesul pocăinței? Durerea pricinuită nu trece cu o geantă de firmă oferită cadou. Jignirile nu vor fi uitate nici cu biletele la nu ştiu ce stațiune de la Tropice. Relația trebuie refăcută şi asta doar prin schimbarea vieții tale, a comportamentului tău față de ea sau față de el.

Şi au trăit fericiți?

Divorțul nu e o soluție. Nu. Asta nu pentru că o spun eu. Părerea mea, uitați-o. Ce spune Dumnezeu? Biblia?

Indiferent cât de greu e, există şansă. Îmi veți spune că e de muncă, chiar aşa e. E de îndurat, dar cu nădejdea că el, sau ea, după caz pot deveni buni sau cei mai buni.

Căsătoria e despre adaptare. Nimeni nu e perfect, din această pricină vina în neînțelegeri nu se află doar la ea, sau doar la el. Vina o poartă amândoi, nu întotdeauna, dar poate că adesea.

Indiferent cât de rău e un soț, sau cât de nemulțumitoare poate fi o soție, Duhul Domnului e mai tare ca orice fire pâmântească

Căsătoria e despre dragostea pe care ne-o purtăm unii altora, aşa că iubirea crede în schimbarea personală, abia apoi în schimbarea partenerului. Dragostea suferă, rabdă.

Există speranță pentru un cuplu care nu se înțeleg azi că vor depăşi împreună diferențele? Există viitor pentru doi oameni care au jucat roluri? Da, există. Indiferent cât de rău e un soț, sau cât de nemulțumitoare poate fi o soție, Duhul Domnului e mai tare ca orice fire pâmântească, doar că El nu pocăieşte oamenii cu forța.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.